Valeriu Iftime – pagina principală

Obiective strategice

Proiectele care schimbă fața județului

Marile obiective ale Consiliului Județean Botoșani: drumuri rapide spre A7 și spre aeroport, vămi spre Ucraina, parcuri industriale, cale ferată, apă și energie. Multe le realizează statul, cu sprijinul consiliului; unde proiectul are pagină pe site, rândul duce la el.

25 proiecte în 12 domenii

Prezentarea întregului plan (PDF)

01 · 5 proiecte

Conectivitatea rutieră a județului Botoșani

„Autostrăzile sunt un motor economic de care județul nostru are nevoie pentru a atrage investitori și pentru a le oferi tinerilor un motiv să rămână acasă.”

Drumul Expres A7 – Botoșani-Huțani-Aeroportul Salcea

O investiție majoră de infrastructură rutieră gestionată de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), aflată în etapa de avizare de mediu și finalizare a Studiului de Fezabilitate.
Este un proiect de infrastructură de mare viteză aflat în etapa finală de avizare de mediu, având ca piesă centrală nodul rutier de la Huțani (km 8+690), proiectat special pentru a prelua traficul din nord-vestul județului (Vama Racovăț – Rădăuți-Prut – Darabani – Dorohoi) direct către rețeaua de autostrăzi, fără a mai tranzita municipiul Botoșani. Preluarea fluxurilor transfrontaliere din nord-vest, conectează rapid punctele de trecere a frontierei Racovăț (Ucraina), Rădăuți-Prut (Republica Moldova) și Siret, precum și zona Darabani – Dorohoi, cu viitorul traseu al Autostrăzii Moldovei (A7) și cu Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava
_Legat de drumurile din nord:_
Drumul expres se leagă de drumul modernizat care vine de la vama Racovăț și de la Darabani: toată lumea din nordul județului și de la graniță ajunge repede la A7 și la Aeroportul Salcea.19,8 km, patru benzi, opt poduri și trei noduri rutiere: la A7, la Huțani și la centura Botoșaniului._Ce a făcut președintele Consiliului Județean:_A cerut ca proiectul să poarte numele „Botoșani – Aeroportul Salcea” și susține ca legătura spre A7 să intre obligatoriu în fondurile europene de coeziune: „Să legăm cele două orașe de Nord la A7.”

Drumul expres Bălți – Ștefănești – Botoșani – A7 Suceava

Este o axă strategică de tranzit între nordul Republicii Moldova și Autostrada Moldovei (A7), compusă în realitate din patru proiecte distincte aflate în etape diferite de dezvoltare, neexistând un singur drum expres continuu contrat pe toată lungimea. Viziunea strategică a Consiliul Județean Botoșani a inclus realizarea unui drum expres pe relația Botoșani – Ștefănești printre proiectele sale strategice pe termen lung. Acesta ar urma să facă legătura cu un nou pod rutier peste râul Prut, în zona Stânca – Costești, continuând apoi pe teritoriul Republicii Moldova spre Bălți.

Drum expres Botoșani – Vorona – Joldești – Vercicani

Este un coridor strategic aflat în etapa de pregătire a documentațiilor tehnice de către Consiliul Județean Botoșani. Acesta asigură o conexiune directă între municipiul Botoșani și nodul rutier al Autostrăzii A7 (Pașcani – Suceava) proiectat în zona Vercicani / Liteni.
Joncțiunea cu Autostrada A7 (Vercicani / Liteni).
Dincolo de Siret, traseul se conectează cu nodul rutier prevăzut pe Lotul 2 al Autostrăzii A7 (Pașcani – Suceava) în zona satului Vercicani (orașul Liteni), oferind acces rapid spre Pașcani (intersecția cu A8) și București.

Modernizarea Drumului Național DN 29 Botoșani – Săveni

Prin conectarea acestuia la „Drumul Vămii” (DJ 282) creează un coridor rutier direct între reședința de județ, zona agricolă Săveni și punctul de trecere a frontierei Rădăuți-Prut (cu Republica Moldova) Legătura dintre DN 29 și „Drumul Vămii” se realizează în orașul Săveni. Această intersecție preia atât traficul venit dinspre Botoșani (pe DN 29), cât și fluxurile dinspre sudul județului / Iași (prin continuarea Drumului Strategic spre Hănești) și le direcționează spre frontiera de la Prut.Drumul modernizat de la Săveni la Botoșani se leagă de centura municipiului Botoșani._Ce a făcut președintele Consiliului Județean:_Drumul Vămii (DJ 282), al Consiliului Județean, e în execuție: contractul pentru lotul 1, Hănești – Săveni, l-a semnat președintele în martie 2026.

Modernizarea coridorului rutier Racovăț – Dorohoi – Vârfu Câmpului – Bucecea – Huțani

Este o axă prioritară, concepută pentru a prelua traficul comercial și transfrontalier din nord-vestul județului și a-l conecta direct la Autostrada A7 prin viitorul nod rutier de la Huțani. În prezent, traseul se află în etapa de pregătire administrativă, reclasificare și identificare a finanțării, fiind prezentat printre obiectivele strategice ale județului la conferința „Conectăm Moldova” din 4 noiembrie 2026 Coridorul îmbină drumuri naționale și județene pe o lungime totală de aproximativ 65–70 km, ocolind municipiul Botoșani. Obiectivul principal al acestui traseu este preluarea traficului de marfă și persoane de la frontiera cu Ucraina și descărcarea acestuia direct în viitorul Drum Expres Botoșani – Suceava (A7)

02 · 2 proiecte

Infrastructura feroviară a județului Botoșani

„Să obținem o conectivitate CFR până la Iași.”

Continuarea lucrărilor pe linia ferată 609 (Dângeni – Săveni – Darabani)

Sectorul Dângeni – Săveni (17,4 km). Inaugurat pe 5 iulie 1991, a fost afectat de inundațiile din 1992 și închis definitiv în 1994. Ulterior, șinele, traversele și instalațiile au fost sustrase sau demontate, iar clădirea gării din Săveni a ajuns în stare de degradare severă.Sectorul Săveni – Podriga / Drăgușeni (cca. 10 km). După 1989 s-au executat terasamente, podețe și s-au montat șine până în zona Podriga – Drăgușeni, dar trenul nu a circulat niciodată pe acest tronson. Clădirea gării din Drăgușeni a rămas neutilizată feroviar și a fost transformată în locuință, iar terasamentul a fost afectat de alunecări și devalizări.Sectorul Drăgușeni – Darabani (cca. 26 km). A rămas doar la stadiul de lucrări parțiale de terasament, fiind abandonat definitiv la începutul anilor 1990.

Continuarea lucrărilor pe linia ferată Iași – Podu Iloaiei – Hârlău – Botoșani

Coridorul feroviar de aproximativ 121–123 km între Iași și Botoșani este împărțit în trei segmente cu situații complet diferite:Tronsonul Iași – Podu Iloaiei (cca. 25 km, Magistrala 600). Este o linie dublă, electrificată, integrată în proiectul Trenului Metropolitan Iași (Linia M1: Podu Iloaiei – Nicolina).Tronsonul Podu Iloaiei – Hârlău (41 km, Linia 607). Este o linie simplă, neelectrificată și neinteroperabilă, aflată în exploatareTronsonul Hârlău – Botoșani (57 km, proiect abandonat). Lucrările au început în toamna anului 1987, au fost sistate după 1990, reluate temporar între 1996 și 2001 (perioadă în care s-a străpuns și hidroizolat Tunelul Hârlău, de 900 m) și abandonate definitiv în 2001. Doar sectorul Hârlău – Flămânzi (circa 18–19 km) a ajuns într-un stadiu mai avansat la nivel de terasamente.

03 · 4 proiecte

Sectorul energetic al județului Botoșani

„Dacă facem infrastructura energetică necesară: putere electrică și gaz și tratăm corect oportunitățile de graniță cu Ucraina mai ales, putem avea multe asemenea surprize, de necrezut acum doi ani!”

Linia Electrică Aeriană (LEA) de 400 kV Suceava – Bălți

Este un proiect strategic de interconectare energetică între România și Republica Moldova, aflat în etapa finală de avizare și autorizare, cu deschiderea șantierului programată cel târziu la începutul anului 2027. Pe lângă consolidarea legăturii dintre cele două sisteme electroenergetice naționale, investiția aduce în premieră prima stație electrică de transformare 400/110 kV din Rețeaua Electrică de Transport (RET) pe teritoriul județului Botoșani.

Stația Electrică de Transformare 400/110 kV „Botoșani Sud” (amplasată pe raza comunei Bălușeni) și proiectul complementar de întărire a rețelelor de 110 kV

Reprezintă o investiție strategică realizată în parteneriat de Transelectrica și operatorul de distribuție Delgaz Grid.
Acest proiect major elimină „izolarea energetică” a Botoșaniului (unul dintre puținele județe din țară fără acces direct la rețeaua de 400 kV) și creează infrastructura necesară pentru viitorul parc industrial
Anunțată oficial în octombrie 2026 (cu orizont de finalizare în 2031), investiția scoate județul Botoșani din izolarea energetică, oferindu-i în premieră un nod direct în Rețeaua Electrică de Transport (RET) de 400 kV.
_Ce a făcut președintele Consiliului Județean:_
A inițiat hotărârea prin care Consiliul Județean a aprobat protocolul cu Transelectrica și Delgaz Grid, votată în unanimitate, cu 29 de voturi, pe 19 februarie 2026.A susținut public stația ca precondiție pentru orice investiție mare în energie: azi, Botoșaniul nu poate face un proiect de minimum 10 MW, pentru că nu are rezervă de putere electrică.

Extinderea Sistemului Național de Transport (SNT) al gazelor naturale în centrul și nord-estul județului Botoșani

Este un proiect strategic de importanță națională derulat de Transgaz, care se află în etapa de licitație publică pentru achiziția materialelor și execuția lucrărilor de construcție. Evaluată la 284,1 milioane de lei cu TVA (aproximativ 53,8 milioane de euro), investiția vizează construirea a trei conducte magistrale care vor alimenta orașele Săveni, Ștefănești și Darabani, alături de zeci de comune din centrul și nordul județului.Magistrala Coșula – Săveni – Darabani (Lotul 1: Coșula – Săveni și Lotul 2: Săveni – Darabani).Magistrala Stăuceni – Ștefănești (Lotul 3)Magistrala Dorohoi – Darabani (Lotul 4)Rețelele de gaz pentru fiecare parc industrial sunt deja în proiectul Transgaz._Ce a făcut președintele Consiliului Județean:_A promis gazul pentru nordul județului încă dinainte de a prelua conducerea Consiliului Județean și l-a urmărit de atunci.L-a adus la Săveni pe directorul general al Transgaz, Ion Sterian, la discuții directe cu primarii; au urmat multe ședințe la Transgaz, la București, până la aprobare și avizare.Estimarea lui: „La finalul lui 2027 avem gaz la Darabani.”

Realizarea Parcului Fotovoltaic al Județului Botoșani, cu putere maximă de 1 MW” (cod SMIS 315157)

Amplasat în orașul Bucecea, este o investiție în energie verde derulată de Consiliul Județean Botoșani, aflată în etapa de execuție a lucrărilor. Centrala are rolul de a asigura autoconsumul instituțiilor publice subordonate județului, în principal al Spitalului Județean de Urgență „Mavromati” Botoșani.Parcul fotovoltaic are o putere maximă de 0,99 – 1 MW și este construit pe o suprafață de 16.000 mp (parte dintr-un teren de 30.000 mp aflat în domeniul public al județului), situat pe Aleea Teilor nr. 13, în intravilanul orașului Bucecea

04 · 4 proiecte

Infrastructura de apă a județului Botoșani

„Este, poate, cea mai importantă lucrare a Botoșaniului. Asigurarea cu apă.”

„Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județul Botoșani”

Este cea mai mare investiție în utilități publice din istoria județului, intrând oficial pe 10 noiembrie 2026 în etapa finală de evaluare în vederea semnării contractului de finanțare. Derulat de operatorul regional Nova Apaserv în parteneriat cu Consiliul Județean Botoșani și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „AQUA Botoșani”, proiectul are o valoare totală de aproximativ 167 de milioane de euro (din care finanțarea eligibilă prin fonduri europene depășește 159,5 milioane de euro fără TVA)
_Principalele lucrări (2026–2029):_
Sistemul Siret: reabilitarea aducțiunii Cătămărăști – Flămânzi, aducțiune nouă Cătămărăști – Răchiți, apă la Orășeni și Curtești, rezervorul de 10.000 m³ de la Cătămărăști.Sistemul Prut: reabilitarea aducțiunii Ștefănești – Trușești – Dângeni, cu stațiile de pompare de la Stânca și Ștefănești.Darabani: captare nouă cu 10 foraje și stația de tratare modernizată.Stație de epurare nouă la Bucecea, stația de la Săveni modernizată, linie de nămol la Botoșani.Rețele noi și reabilitate de apă și canalizare în Botoșani, Răchiți, Săveni, Bucecea, Știubieni și Cătămărăști-Deal: 76 km de apă și 70 km de canalizare noi.7.234 de locuitori legați nou la apă și 9.704 la canalizare.Sursa: anunțul Nova Apaserv din 10 iulie 2026.

„Amenajarea complexă Vârfu Câmpului pe râul Siret” (cu derivația de transfer a apei în bazinul râului Jijia)

Este un proiect hidrotehnic major de importanță națională, aflat în etapa de actualizare a Studiului de Fezabilitate și a expertizei tehnice, după ce în primăvara anului 2026 a fost adoptată o nouă soluție tehnică menită să deblocheze restricțiile de mediu.
Proiectul a fost blocat timp de ani de zile din cauza suprapunerii lacului de acumulare proiectat inițial cu aria naturală protejată Pădurea Zamostea–Lunca (sit Natura 2000).

Aducțiunea de apă din râul Prut pe Valea Bașeului (cu priză la Hudești)

Un proiect major de infrastructură de irigații coordonat de Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF).
Investiția a primit chiar pe 12 noiembrie 2026 avizul administrativ din partea Guvernului României pentru deblocarea terenurilor necesare demarării proiectului.
Captarea și direcția de curgere. Proiectul prevede captarea apei din râul Prut (în zona Hudești) și transportul acesteia către bazinul Văii Bașeului, traversând bazinul central-estic al județului până în zona Hănești.Suplimentarea debitului pe Valea Bașeului. Râul Bașeu (afluent al Prutului, cu o lungime de 118 km) dispune de o salbă de acumulări și iazuri piscicole și de retenție (precum Calul Alb, Axinte, Săveni, Negreni, Hănești), însă în perioadele secetoase debitul său natural scade drastic. Aducțiunea din Prut asigură alimentarea constantă a acestui coridor pentru irigarea terenurilor agricole de pe întreaga vale.

Proiectul „Reducerea riscului la inundații a municipiului Dorohoi”

In valoare de peste 357 de milioane de lei, se apropie de aprobarea finală a indicatorilor tehnico-economici în noiembrie 2026, la 16 ani după inundațiile devastatoare din iunie 2010. Promovată de Administrația Bazinală de Apă Prut–Bârlad și Administrația Națională „Apele Române”, investiția vizează preluarea viiturilor formate pe râul Buhai și Pârâul Întors înainte ca acestea să lovească zonele locuite ale orașului.

05 · 2 proiecte

Dezvoltarea industrială a județului Botoșani

„,,Drumurile rapide aduc investitori și locuri de muncă”

Rețeaua de parcuri industriale din județul Botoșani

Este un program strategic inițiat și susținut de Consiliul Județean în parteneriat cu administrațiile locale, aflat în etapa de operaționalizare instituțională și de pregătire a terenurilor și utilităților. Pentru implementarea proiectului, a fost înființată Compania de Dezvoltare Județeană Botoșani SRL, societate care are ca obiectiv obținerea titlului de parc industrial și atragerea fondurilor europene (inclusiv prin apelul dedicat din Programul Regional Nord-Est 2021–2027, cu finanțări de până la 5 milioane de euro per proiect)
Planul acoperă 7 zone strategice din județ, aflate în diverse etape de identificare a terenurilor, racordare la utilități și documentație:
Bucecea, este considerat proiectul pilot și cel mai avansat datorită infrastructurii deja existente. Se are in vedere realizarea a 7 parcuri industriale in Municipiul Dorohoi, orașele Bucecea, Darabani, Flamânzi, Stefănesti , Săveni si comuna Curtești.
_Completări:_
Un parc industrial la Flămânzi.Un parc lângă Botoșani: la Stăuceni, Vlădeni, Mihai Eminescu sau Curtești (locația încă se stabilește).Rețelele de gaz pentru fiecare parc sunt deja în proiectul Transgaz.Curent suficient pentru parcuri, prin întărirea rețelelor de 110 kV, odată cu stația de 400 kV de la Bălușeni.

Zona Liberă și hub-ul logistic de la Vama Racovăț

Facilități vamale și fiscale la granița cu Ucraina. Pe lângă parcurile industriale din interiorul județului, strategia prezentată la forumul regional „Conectăm Moldova” din noiembrie 2026 include amenajarea unei zone libere și a unui hub logistic în proximitatea Punctului de Trecere a Frontierei Racovăț – Diakivți, corelate cu extinderea vămii pentru traficul greu de marfă și modernizarea drumului spre Dorohoi – Bucecea – A7.

06 · 2 proiecte

Cooperare transfrontalieră

„Granița cu Ucraina este văzută ca o temă important. Este, să spunem, un avantaj strategic pentru noi.”

Extinderea Punctului de Trecere a Frontierei (PTF) Racovăț (România) – Diakivți (Ucraina)

Este un proiect strategic inclus în Masterplanul Infrastructurii de Transport și al Punctelor de Frontieră România–Ucraina, având ca scop transformarea vămii dintr-un punct destinat traficului ușor (sub 3,5 tone) într-un coridor internațional de marfă (cargo) și transport persoane cu autocare. În prezent, proiectul se află în etapa de pregătire a investițiilor conexe și de cooperare transfrontalieră
_Ce a făcut președintele Consiliului Județean:_
Consiliul Județean a pus extinderea vămii, drumul ei modernizat spre A7 (Dorohoi – Bucecea – Huțani) și zona liberă de lângă vamă printre obiectivele strategice ale județului, prezentate la forumul „Conectăm Moldova”, în noiembrie 2026.Președintele numește vama Racovăț „Poarta de Nord” a României către Ucraina.

Noul Punct de Trecere a Frontierei (PTF) Teioasa – Darabani (România) – Mamalyha / Mămăliga (Ucraina), prevăzut în strategie

Proiectul vizează realizarea unei conexiuni rutiere complet noi peste râul Prut, în punctul cel mai nordic al județului Botoșani, chiar în proximitatea triplului punct de frontieră dintre România, Ucraina și Republica Moldova.
Punctul de la Teioasa – Darabani necesită construcția de la zero a întregii infrastructuri:
Un nou pod rutier peste râul Prut. În această zonă nu există în prezent niciun pod între România și Ucraina, astfel încât piesa centrală a investiției este construirea unui pod rutier dimensionat pentru traficul greu comercial.Terminal vamal modern. Amenajarea platformelor de control pe ambele maluri, cu artere dedicate atât autoturismelor și autocarelor, cât și transportului internațional de marfă.

07 · 1 proiect

Un spital nou pentru județ și servicii medicale mai aproape de oameni

Spitalul de pediatrie, într-o locație nouă, la Bălușeni

Spitalul Județean „Mavromati” funcționează astăzi în 33 de clădiri: a fost gândit pentru 3–4 secții și are acum peste 20. Pentru spitalul de pediatrie există deja un studiu de fezabilitate, dar locul de azi nu mai este potrivit. Consiliul Județean a făcut un studiu pentru mutarea lui la Bălușeni, pe un teren de circa 20 ha, și își dorește ca, în timp, tot Spitalul Județean să ajungă acolo, unde este loc de parcări și se ajunge ușor.
_Finalizate în 2026:_
Maternitatea „Mavromati”: reabilitare energetică și modernizare, 28,7 mil. lei, din care 23,7 mil. lei din PNRR; recepție în august 2026.Echipamente pentru prevenirea infecțiilor nosocomiale la Spitalul „Mavromati” (PNRR).Aparatură nouă pentru secția de Neonatologie (PNRR).Renovarea energetică a clădirii bucătărie–spălătorie–magazie a spitalului (PNRR).**De ce contează:**Copiii sunt tratați într-un spital nou, primul pas spre mutarea întregului Spital Județean.În timp, toate secțiile într-un singur loc: pacienții nu mai sunt purtați între clădiri.Mamele și nou-născuții sunt îngrijiți în condiții moderne.Medicii au motive în plus să rămână să lucreze în județ.

08 · 1 proiect

Universitate pentru Botoșani

Din 2027, Botoșaniul poate avea extensie universitară: al treilea campus al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava. În prima etapă sunt pregătite circa 10 specializări, adaptate cererii de pe piața muncii și economiei județului

Tinerii pot studia acasă, iar județul păstrează oamenii calificați de care au nevoie investițiile viitoare.
**De ce contează:**
Tinerii pot studia acasă, fără costul mutării în alt oraș.Firmele găsesc în județ oamenii calificați de care au nevoie.

09 · 1 proiect

Muzee și patrimoniu pentru județ

Muzeele județului se modernizează, iar casele de patrimoniu primesc o nouă viață. Proiectele aduc turiști tot anul și se leagă de locurile lui Eminescu și de turismul cultural. Locurile natale ale lui Eminescu, Enescu, Iorga și Luchian, mănăstirile și bucătăria moldovenească sunt valorificate prin promovare, evenimente și sprijin pentru producătorii mici, împletind turismul cultural cu cel ecumenic și cu cel gastronomic

Se dorește creșterea numărului de evenimente culturale și inițierea Festivalului Eminescu.
**Proiectele:**
Muzeul Județean Botoșani – reabilitare și valorificare, 30,1 mil. lei, prin CNI și bugetul CJ. Lucrări în execuție: expoziția crește de la 17 la 23 de săli, iar podul devine spațiu de birouri.Muzeul de Științele Naturii Dorohoi – consolidarea, restaurarea și punerea în valoare a clădirii, prin Programul Național de Restaurare al Ministerului Culturii. Lucrări în execuție, 2023–2028.Cazare la Memorialul Ipotești – cele șapte căsuțe de cazare de la Memorialul „Mihai Eminescu” sunt reabilitate: izolație, instalații noi, panouri solare și pompe de căldură; 6,4 mil. lei.Muzeul de Arheologie Săveni – reabilitarea și restaurarea unui fost han din 1818, 9 mil. lei. Documentația și indicatorii au fost aprobați de Consiliul Județean în martie 2026.Casa Moscovici – unde au fost găzduiți regii Carol I și Ferdinand I; documentația de restaurare a fost aprobată în septembrie 2026. Lucrările sunt estimate la 28,43 mil. lei cu TVA; clădirea găzduiește o parte din Biblioteca Județeană.Casa Goilav – casa de patrimoniu devine centru multifuncțional pentru meșteșuguri, expoziții și artă tradițională; 19,5 mil. lei, prin CNI și fonduri europene.Biblioteca Județeană – reabilitarea clădirii din Calea Națională 64 (corpul B), 25,3 mil. lei, prin CNI; expertiza tehnică și documentația de avizare sunt gata.Casa Isăcescu (Pisoski) – preluată de județ în 2026, va deveni Muzeul de Artă Plastică.Via Transilvanica – ramura „Terra Nordica” – cel mai cunoscut traseu turistic de lungă distanță din România se extinde spre nord și ar lega Mănăstirea Putna de Darabani, cel mai nordic oraș al țării.**De ce contează:**Turismul aduce venituri pentru pensiuni, restaurante și producători locali.Locurile lui Eminescu, Enescu, Iorga și Luchian devin un atu economic.Muzeele modernizate și casele de patrimoniu aduc vizitatori tot anul.Turiștii au unde să stea la Ipotești, lângă casa lui Eminescu.

10 · 1 proiect

Academie sportivă și fotbal de Liga I

FC Botoșani joacă deja în Liga I, iar prezența echipei a dezvoltat în județ o adevărată cultură sportivă: foarte mulți copii au ales să facă fotbal

Propunerea este o academie nouă de fotbal, cu terenuri, antrenori și programe pentru copii și juniori, care să pregătească jucători pentru echipa de Liga I.
Pe lângă fotbal, academia ar avea tot ce trebuie unei baze sportive moderne – 6 tipuri de baze sportive într-un singur loc – ca tinerii din județ să se antreneze și să facă performanță acasă.
_Ce cuprinde academia:_
Teren de fotbal – cu gazon, tribună și nocturnă, pentru academie și meciuri oficiale.Terenuri de tenis – pentru antrenament și competiții, deschise copiilor și cluburilor.Bazin de înot – acoperit, pentru performanță, cursuri pentru copii și recuperare.Pistă de alergare – pistă de atletism, cu zone pentru sărituri și aruncări.Săli de sport – sală polivalentă pentru sporturile de echipă și sală de forță.Tot ce mai e necesar – vestiare, cabinet medical sportiv, spații pentru antrenori și cantonamente._De ce contează_:Copiii atrași de fotbal datorită FC Botoșani se pregătesc acasă, pentru echipa de Liga I.Copiii și tinerii au unde să facă sport de performanță acasă.Competițiile și cantonamentele aduc vizitatori și venituri în județ.

11 · 1 proiect

Un județ pregătit pentru 2028–2034

„Botoșaniul intră în perioada de finanțare europeană 2028–2034 cu proiecte mature, documentații pregătite și priorități clare: infrastructură, conectivitate, investiții, digitalizare, inovare, tranziție verde și reziliență. „Pentru 2028 am depus documentații, avem proiecte mature ca să putem intra în”

O strategie pentru anii următori:

Strategia de dezvoltare a județului se actualizează împreună cu toate primăriile.Barajul de la Vârfu Câmpului a fost declarat obiectiv de importanță națională.Un plan pe regiune, agreat cu toate cele șase județe din Nord-Est.Fonduri de coeziune prin ADR Nord-Est.De ce contează:Banii europeni merg la județele cu proiecte gata de implementare.Proiectele pregătite acum pot începe rapid după 2028.Un plan comun cu primăriile și cu regiunea evită proiectele izolate.

12 · 1 proiect

Deșeuri: mai puțin la groapă, mai mult reciclat

„Obiectivul este mai puțin gunoi depozitat la groapă, mai multe materiale introduse în economia circulară și costuri reduse pentru botoșăneni, prin stația de tratare mecano-biologică (TMB).”

Pas cu pas – stația TMB:

Ianuarie 2026 – Consiliul Județean cumpără 9,4 ha la Stăuceni pentru tratare, digestie anaerobă și compostare.În prezent – test de sortare pe bandă la depozit, timp de două luni, apoi campanie de colectare selectivă cu Ecoproces.Decembrie 2026 – se finalizează studiul de fezabilitate pentru stația TMB.De ce contează:Costuri mai mici pentru botoșăneni la salubrizare.Primăriile scapă de amenzi: ținta legală de reciclare este de 55%.Mai puțin gunoi la groapă, cu sol și apă mai curate.